Copyright 2019 - Custom text here

Explicatia Cartii: Isaia


 
Ceea ce este Shakespeare pentru literatura, Michelangelo pentru sculptura si Bach pentru muzica, aceea este Isaia pentru profetie. Calitatea scrisului sau se ridica deasupra tuturor celorlalti profeti ai Bibliei. Nu este de mirare ca profetia lui fara seaman a fost aleasa sa deschida seria celor 17 carti profetice ale Vechiului Testament.

Considerat „Evanghelistul Vechiului Testament", proorocul Isaia a fost instrumentul ales de Dumnezeu ca sa dea lumii cufundate în întunerec cea mai luminoasa carte de profetie Mesianica. „...Totusi întunericul nu va împarati vesnic pe pamîntul în care acuma este necaz...  Poporul care umbla în întunerec vede o mare lumina; peste cei ce locuiau în tara umbrei mortii rasare o lumina." (9:1, 2) „Caci un Copil ni s-a nascut, un Fiu ni s-a dat, si Domnia va fi pe umarul Lui; Îl vor numi: „Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Parintele vesniciilor, Domn al pacii"(9:6) „De aceea Domnul însusi va va da un semn; Iata, fecioara va ramîne însarcinata, va naste un fiu, si-i va pune numele Emanuel (Dumnezeu este cu noi)" (7:14)
Cartea poarta numele autorului ei, care tradus înseamna providential tocmai: „Mîntuirea este a Domnului".
Starea sociala a lui Isaia a fost înalta. Primit cu familiaritate de împaratii Ahaz si Ezechia (cap.7 si 37), el a fost cronicarul de la curte în timpul domniei lui Ozia si Ezechia (2 Cronici 26:22; 32:32) Cartea lui poarta pecetile unui om cu educatie aleasa: stil elegant, ritm, bogatie de pasaje cu o deosebita frumusete literara.

Nu stim nimic despre tatal sau, Amot, dar stim despre Isaia însusi ca a fost casatorit (7:3) si ca a avut doi copii: ªear Iasub („O ramasita se va întoarce") si Maher-ªalal-Haz-Baz („Grabeste de pradeaza, arunca-te asupra prazii") (8:3). Sotia lui a fost de asemenea proorocita. Este discutabil daca Isaia a fost din neam de preoti. Accesul lui în Templu s-ar parea ca indica acest lucru (6:6 comparat cu 2 Cronici 26:18)

În privinta caracterului, putem spune ca Isaia a fost caracterizat de: (a) îndrazneala, deopotriva înaintea împaratilor si înaintea multimii, (b) patriotism înflacarat - este pornit împotriva a tot ceea ce ar putea aduce nenorocire poporului sau. Totusi, (c) blînd cu celelalte popoare din jur, într-o (d) simpatie care se ridica deasupra oricarui egoism national. Vorbeste cu (e) sarcasm si cu indignare împotriva pacatului, totusi este (f) atent în limbaj cînd vorbeste fiind plin de reverenta fata de Dumnezeu. Viata sa întreaga este plina de (g) spiritualitate. Pe Dumnezeu îl numeste adesea Cel prea înalt, Cel Sfînt, Cel Atotputernic. Toate aceste trasaturi îl fac pe Isaia unul dintre cele mai bune exemple pentru predicatorii din toate timpurile.
Textul cartii plaseaza aceasta data: „Pe vremea lui Ozia, Iotam, Ahaz si Ezechia" (1:1). Isaia a avut deci aproximativ 60 de ani de activitate profetica (740-680 î.Cr.). În vremea aceasta Israelul a fost dus în robie (722-721- î.Cr.), iar împaratia lui Iuda a fost partial invadata de ostile lui Sanherib (701 î.Cr.). Traditia evreiasca plaseaza moartea sa pe vremea lui Manase, care l-ar fi închis în trunchiul unui copac si l-ar fi taiat în doua cu ferastraul (Evrei 11:37)
Cei 60 de ani de activitate ai lui Isaia încep atunci cînd cele 10 semintii din regatul de Nord al lui Israel erau aproape sa fie cucerite de Asiria si duse în robie. Se încheiau astfel aproximativ 200 de ani de trista istorie în care Israelul ratacise departe de Iehova, sub conducerea a nu mai putin de 19 împarati din opt dinastii diferite.

Sub amenintarea lui Tiglat Pileser al Asiriei, Israelul intra în alianta cu Siria si Damascul. Împaratul Ahaz din Iuda refuza sa se alature acestei aliante si este tinta unei invazii de pedepsire (2 Regi 16 si 2 Cronici 28). Ahaz cere ajutorul puternicei Asirii, care zdrobeste Siria si Israelul, dar ia sub tutela sa si micul regat al lui Iuda. Vasalitatea împaratiei lui Iuda dureaza pîna cînd Ezechia se rascoala (2 Regi 18). La aceasta rascoala îl îndeamna Isaia care îl încurajeaza sa iasa din orice aliante omenesti si sa se încreada numai în Iehova. Speriat însa de amenintarea asiriana, Ezechia asculta de alte glasuri care-l îndemnau sa se alieze cu Egiptul, singura putere rivala pe masura Asiriei (Isaia 30:2-4). Cînd Sanherib, noul împarat al Asiriei, vine sa pedepseasca Iuda, Egiptul ezita sa trimeata ajutor, iar Ezechia este fortat sa se umileasca capitulînd si platind un mare pret în argint si aur (2 Regi 18:13-16). În secret însa, Iuda continua sa flirteze cu Egiptul. Aflînd aceasta, Sanherib se întoarce sa-si zdrobeasca toti rivalii. Din imensele trupe îndreptate înspre Egipt, desprinde o armata pe care o trimite sa cucereasca Ierusalimul (Isaia 36, 37). În panica asediului, Ezechia asculta de Isaia, striga catre Iehova si rezultatul nu întîrzie sa apara: Dumnezeu însusi se lupta cu asirienii producîndu-le o mare înfrîngere din care Sanherib nu si-a mai revenit niciodata, împaratia lui Iuda este eliberata astfel de orice amenintare si se va bucura pentru un timp de pace, liniste si prosperitate. Daca vom reusi sa tinem în minte acest mic rezumat istoric, citirea cartii lui Isaia va fi mai usoara, iar unele pasaje obscure vor putea fi cu usurinta clarificate.
Subiectele rostirilor profetice ale lui Isaia acopar o arie impresionanta de teme. Ele se întind de la întîmplari petrecute în cer printre fapturile lui Dumnezeu înainte de creatia lumii (vezi Isaia 42:5) si pîna la evenimente din viitorul îndepartat în care Dumnezeu va crea ceruri noi si un pamînt nou (Isaia 65:17; 66:22). Chiar daca Isaia este important si din punct de vedere al profetiilor despre Ierusalim (pe care-l numeste în 30 de feluri diferite), despre Israel si Iuda sau despre celelalte natiuni ale lumii (Isaia 2:4; 5:26; 40:15, 17, 22; 66:18), totusi importanta lui majora ramîne aceea a unui crainic ce vesteste lucrarea lui Mesia, în textul profetiilor sale este scris clar despre evenimente care s-au întîmplat apoi întocmai în viata Domnului Isus Cristos. Isaia a scris despre nasterea Sa (7:17; 9:6), despre dumnezeirea Sa (9:6-7), despre lucrarea Sa (9:1-2; 42:1-7; 61:1-2), despre suferintele si moartea Sa

(52:1-53:12) si despre împaratia Sa viitoare (cap. 2, 11, 65).

Cuvinte cheie si teme caracteristice: Dintre toate cartile Vechiului Testament, cartea lui Isaia este cea care vorbeste cel mai mult despre Domnul Isus Cristos. De fapt, personajul mesianic este numit „Robul Domnului", între evrei si crestini exista o disputa asupra adevaratei lui identitati: evreii îl identifica cu Israelul, iar crestinii îl identifica cu Domnul Isus Cristos.

Este evident ca profetia lui Isaia a avut si un sens local imediat destinat vremii si poporului spre care a fost rostit si în cadrul acesta „robul Domnului" poate si trebuie sa fie identificat cu Israelul. Totusi, nimeni nu poate nega faptul ca profetia lui Isaia este si un mesaj peste veacuri, destinat celor cu care se vor împlini planurile viitoare ale lui Dumnezeu. În acest context al prevestirii, Robul Domnului trebuie identificat neaparat cu fiinta si lucrarea lui Isus Cristos din Nazaret, Mîntuitorul lumii. Combinînd cele spuse ajungem la concluzia ca în unele pasaje „Robul Domnului" poate fi identificat cu Israelul, care a functionat ca un un „ante-tip" al lui Cristos în lucrarea de mîntuire, în timp ce în alte pasaje este clar ca el nu poate fi identificat decît cu Mesia-Isus din Nazaret, Fiul lui Dumnezeu venit sa traiasca si sa moara pentru salvarea oamenilor.

Un alt pasaj foarte cunoscut, dar nu mai putin controversat este Isaia 53. Biserica crestina a preluat acest capitol ca fiind al ei, fara sa mai tina cont ca el se adreseaza în primul rînd si în mod special neamului evreu. Nu Biserica, (care nu exista atunci) „nu L-a bagat în seama" (53:3), ci Israelul! Ei fusesera acolo cînd a fost rastignit Robul Domnului si tot ei vor fi aceia care vor cînta în viitor aceasta „cîntare a plîngerii", despre care ne vorbeste si profetia din Zaharia 12:10.

Între Israel si Biserica continua si astazi acest conflict de interpretare. Evreii nu-L pot accepta astazi pe Domnul Isus-Cristos ca „Mîntuitor" în planul lui Dumnezeu, dar nici unii din Biserica nu par a întelege ca Isaia ni-l prezinta solemn si pe Israel în rolul sau mesianic.

Pentru cititorul pasionat de desfasurarile politice din lumea contemporana, capitolele 60-66 sînt o lectura fascinanta. Textul vesteste reîntoarcerea evreilor în tara lor, refacerea statului Isarel, criza mondiala si framîntarile care nu se vor rezolva decît la revenirea lui Mesia.
Aranjarea cartii lui Isaia este usoara de tinut minte pentru ca ea oglindeste simetric Biblia. Ea are 66 de capitole exact cîte carti sînt si în Biblia noastra. Cartea lui Isaia, se împarte în doua parti cu exact acelasi numar de capitole cîte sînt si cartile din cele doua jumatati ale Bibliei: 39 de carti pentru Vechiul Testament si 27 de carti pentru Noul Testament.

Primele 39 de capitole ale cartii lui Isaia se ocupa ca si Vechiul Testament mai mult cu Legea, neascultarea si pedeapsa. Ultimele 27 de capitole vorbesc ca si Noul Testament mai mult despre har, mîntuire, restaurare si slava. Am putea spune ca profetia lui Isaia este o Biblie în miniatura, dovedind înca o data prin simetriile existente ca: „Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu" (2 Timotei 3:16).
I. PROFETIILE MÎNIEI 1 - 39
a. Judecata asupra lui Iuda, 1:1-31
b. Ziua Domnului, 2:1-4:6
c. Pilda cu via Domnului, 5:1-30
d. Chemarea lui Isaia în slujba, 6:1-13

ASIRIA CUCERESTE ISRAELUL
e. Semnul lui Emanuel, 7:1-25
f. Semnul lui Maher-ªalal-Has-Baz, 8:1-22
g. Profetia despre venirea lui Mesia, 9:1-7
h. Judecata lui Efraim, 9:8-10:4

DUMNEZEU PEDEPSESTE ASIRIA
Asirianul smerit, 10:5-34

ÎMPARATIA LUI MESIA 11-12
Judecata împotriva neamurilor, 13:1-23:18

VREMEA SFÎRSITULUI
a. Necazul cel mare, 24:1-23
b. Lauda pentru împaratie, 25:1-12
c. Cîntarea împaratiei, 26:1-21
d. Propasirea lui Israel în împaratie, 27:1-13
e. Cele sase „vai-uri", 28:1-34:17
f. Venirea împaratiei, 35:1-10

SCURTA INCURSIUNE ISTORICA
a. Ezechia scapa de asirieni, 36:1-37:38
b. Ezechia scapa de moarte, 38:1-22
c. Pacatul lui Ezechia, 39:1-8

II. PROFETIILE MÎNGÎIERII 40 - 66
a. Mîngîiere prin izbavire, 40:1-11
b. Mîngîiere prin Domnul, 40:12-41:29
c. Mîngîiere prin Robul Domnului 42:1-44:27
d. Mîngîiere prin bunavointa lui Cir, 44:28-45:25
e. Mîngîiere prin pedepsirea Babilonului, 46:1-48:22

PROFETII DESPRE MESIA
a. Lucrarea lui Mesia, 49:1-26
b. Ascultarea lui Mesia, 50:1-11
c. Mesia încurajeaza Israelul, 51:1-52:12
d. Mesia sufere pentru ispasire, 52:13-53:12
e. Mesia promite refacerea lui Israel, 54:1-17
f. Mesia cheama toate popoarele, 55:1-56:8
g. Mesia avertizeaza pe cei rai, 56:9-57:21

UN VIITOR GLORIOS PENTRU ISRAEL
a. Adevarata pocainta, 58:1-59:21
b. Ierusalimul zidit din nou, 60:1-22
c. Vestirea mîntuirii, 61:1-11
d. Venirea mîntuirii, 62:1-12
e. O zi de razbunare a Domnului, 63:1 -6
f. Rugaciunea ramasitei, 63:7-64:12
g. Dumnezeu raspunde ramasitei, 65:1-16
h. Evenimentele glorioase de la sfîrsit, 65:17-66:24
f t g m

4050 Manzanita Ave Carmichael, Ca 95608
ph# (916) 487-8738
Copyright © 2009-2017 Elim Trinity Church